Desert gogosi

Oare ce înțelege fiecare prin ”gogoși”? Eu mă gândesc la ”a vinde o gogoașă” în sensul de a minți. Tocmai de aceea sunt fanul nr.1 gogoșilor care ”mint”. Adică ele arată pe dinafară ca și cum ar fi pline, dar în interior, ele sunt goale. Deci, mint! Tare, nu? Îmi plac și cele umplute cu tot felul și cele americane, coapte și glazurate, dar dacă ar fi să aleg, aș alege pastele. Opa, m-am lăsat dusă de val ha. Aș alege gogoșile simple, goale pe dinăuntru și pudrate cu zahăr pudră. Simplu și delicios!

         Tatăl meu făcea gogoși și împărțea pe toată stradă. E bine, v-am mai spus, să fim darnici, dar mai ținem și pentru noi ceva? Era ok totuși, făcea gogoși din 3 kg de făină. Nu m-am apucat de gogoși cu gândul că face el dacă vrem și mai ales dacă mă gândesc la tot procesul de frământare care mă chinuie psihic și fizic, dar timpul a trecut și m-am gândit: ce ar fi să fac și eu niște gogoși? 80% m-am gândit să fac gogoși, pentru că acum am aparat de frământat aluatul și 20% pentru că am vrut să fac o faptă bună ha! 

        AAA, era să uit! Noroc că durează până scriu toată rețeta și pe când am ajuns la pasul în care se prăjesc gogoșile, m-am amintit că am uitat să vă spun ceva și m-am reîntors aici. Pregătesc o surpriză pentru voi! Nu de mâncat ha. Știți că sunt înnebunită după lucrurile făcute de mână și bla bla, așa că m-a apucat nebunia și vreau să vă prezint o altă ramură creativă, pe lângă această ramură delicioasă. Va fi ceva pentru suflet, nu doar pentru stomac. Sper să reușesc cât de curând să vă prezint ceva creativ, distractiv și incă ceva care se termină în ”tiv”, habar n-am ce, gândește tu.