Bună mami, ce mai faci? Eu sunt foarte bine, mulţumesc lui Dumnezeu. Au trecut doar câteva zile de când m-ai conceput în burtica ta. Cu adevarat, nu aş putea să explic fericirea ce o simt pentru că tu vei fi mămica mea. Alt lucru care mă umple de mândrie este să văd dragostea prin care am fost conceput. Totul se pare că ar vrea să-mi spună că voi fi copilul cel... mai fericit din lume! Mami, deja a trecut o lună de când m-ai conceput şi pot să văd cum corpuşorul meu începe să ia formă, eu ştiu că nu sunt atât de frumos ca tine, dar acordă-mi o şansă! Sunt foarte fericit! Dar este ceva care mă preocupă. În ultima vreme am observat că sunt anumite gânduri ce se tot rotesc prin capul tău şi nu mă lasă să dorm, dar totul va fi bine, sigur acestea vor trece. Tu nu trebuie să te frămânţi aşa de tare.
Mami, au trecut deja două luni şi jumătate, sunt foarte mulţumit cu noile mele mânuţe, am o poftă teribilă să le folosesc pentru a mă juca. Mami, îmi spui ce se întâmplă? Pentru ce trebuie să plângi în toate noptile? De ce când te întâlneşti cu tata începeţi să strigaţi unul la altul tot mai mult? Am făcut ceva rău, v-am supărat cumva? Vă rog, voi face tot ce-mi stă în putinţa ca să mă iubiţi. Au trecut deja trei luni, mami te văd foarte deprimată, nu ştiu ce se întâmplă, nu ştiu ce să mai cred, sunt foarte confuz. Astăzi de dimineata am fost la doctor şi ne-a dat o programare, pentru mâine. Nu ştiu pentru ce, eu mă simt foarte bine. Cumva te simţi tu rău, mamă? Mami, s-a făcut deja ziuă, unde mergem? Ce se întâmplă, mami? Mami, nu te întinde, nu este încă ora de odihnă, nu îmi este încă somn, vreau să continuu jucându-mă cu mânuţele mele. Ah! Ce face tubul acesta în căsuţa mea? Este cumva o nouă jucărie? Priveşte! Hei, pentru ce vor să absoarbă căsuţa mea? Mami, picioruşul meu, încearcă să îl smulgă! Doamne, pentru ce l-a smuls? Ei nu văd că mă rănesc? Nu văd că sunt mult prea mic pentru a mă apară singurel? Mami! Aşteptaţi, opriţi-vă! Asta este mânuţa mea! Mami, Apăra-mă! Mami, ajută-mă! Spune-le să se oprească, îţi jur căd de acum înainte mă voi purta frumos şi nu îţi voi mai da cu picioruşele. Cum este posibil ca un om să poată face aşa ceva cu mine? El cu siguranţă mi-o va plăti atunci când voi fi mare şi puternic. Au, mami! Deja nu mai pot suporta. Au mami! Mami ajută-mă! Mami, au trecut deja 17 ani din ziua când eu am plecat şi de aici de sus pot să văd cum încă te mai doare pentru că ai luat decizia aceea. Te rog, nu mai plânge, adu-ţi aminte că te iubesc şi că voi fi aici aşteptându-te cu multe sărutări şi îmbrăţişări. Te iubesc mult!
)
