Toată lumea ştie că o banală durere de cap, de stomac sau chiar şi o răceală se tratează acasă cu medicamente. Dar nu este indicat să luăm pastile după sfaturile unor prieteni.
Persoana abilitată să ne prescrie un tratament sau o reţetă este medicul. Ceea ce trebuie însă ştiut este că, de cele mai multe ori, doctorii trec pe reţete cele mai scumpe medicamente, fără a se gândi dacă omul are sau nu bani să le cumpere.
· Libertatea a consultat câteva farmaciste cu experienţă şi te învaţă ce medicamente ieftine, care conţin exact aceleaşi substanţe active ca şi cele scumpe, există pe piaţă. Astfel, atunci când îţi este prescrisă o reţetă, îl poţi întreba pe medic sau chiar pe farmacist dacă nu există şi o variantă mai ieftină a medicamentului respectiv.
Amenzi de 12 milioane de euro pentru companiile farmaceutice 11 companii farmaceutice au primit o amendă totală de 12 milioane de euro. Sancţiunea a fost dată de Consiliul Concurenţei pentru că aceste societăţi s-au înţeles să interzică exportul unor produse.
· După o investigaţie care durează din 2008, Consiliul Concurenţei a amendat importatorii de medicamente cu 12 milioane de euro. Cele 11 companii au fost sancţionate pentru încheierea unor înţelegeri privind interzicerea exportului de produse Bayer şi Sintofarm. Aceste înţelegeri au avut ca obiect restrângerea concurenţei prin izolarea pieţei româneşti şi împiedicarea comerţului pe alte pieţe, se arată în comunicatul Consiliului Concurenţei. Nu este prima amendă pe piaţa medicamentelor.
· Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de 14 milioane euro.
· Listele de compensate vor fi schimbate Ministerul Sănătăţii vrea să actualizeze, până la 15 aprilie, lista de medicamente compensate. Se pare că toate aceste schimbări vin în urma unui raport efectuat de experţii britanici, care au descoperit că multe dintre pastilele de pe această listă nu ar avea ce să caute acolo.
Statul român cheltuie anual milioane de euro pe anumite substanţe ale căror beneficii nu sunt încă foarte clare. Mai mult decât atât, există anumite medicamente compensate foarte scumpe, care tratează alte afecţiuni decât cele indicate. Iată câteva exemple de medicamente care au fost puse pe lista “neagră” de experţii britanici de la Institutul Naţional de Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) şi publicate de evz.ro:
· 1. Medicamente care au alte efecte decât cele pentru care au primit aprobarea:
o Epoetin alfa şi Epoetin beta - pentru bolnavii cu hepatita C sau transplant de organe- nu au indicaţie autorizată pentru acest uz.
2. Medicamente nerentabile:
o agenţi de stimulare a Eritropoieze - medicamente prescrise în anemia provocată de chimioterapie.
o înlocuitorii insulinei (insulină glargine) - la noi în ţară sunt recomandaţi tuturor diabeticilor care au nevoie de insulină.
o fenspirida- antiinflamator nonsteroid cu proprietăţi antituse şi antibronhoconstrictive recomandat în tratamentul bolilor pulmonare obstructive cronice – se pare că are eficienţa incertă.
3. Medicamente despre care se bănuieşte că sunt ineficiente:
o gingko biloba - substanţă care intră în compoziţia unor medicamente compensate. Costul acestora este 16,3 milioane de euro anual.
o erdosteina - mucolitic pentru care există puţine dovezi privind beneficiile pentru indicaţiile aprobate.
4. Medicamente care nu sunt atât de importante pentru a fi compensate:
o antihistaminice, analgezicele simple.
Antibioticele vor deveni, în curând, inutile Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) trage un semnal de alarmă asupra consumului exagerat de antibiotice pentru orice fel de afecţiune, de cele mai multe ori chiar dacă nu este necesar.
Problema cea mare este că, odată îmbuibat cu atâtea medicamente, atât organismul, cât şi bacteriile şi virusurile devin imune la toate aceste substanţe luate în exces, iar în cazul unei boli grave sau chiar al unei intervenţii chirurgicale care necesită tratament cu antibiotic, acesta nu-şi va mai face niciodată efectul. Din acest motiv, directorul OMS, Margaret Chan, ne atenţionează că în curând o banală răceală sau alte infecţii destul de obişnuite pot deveni fatale. Fără ajutorul unui antibiotic atunci când este neapărată nevoie, operaţii ca transplantul de organe sau chimioterapia ar fi foarte periculoase pentru pacient. Şi, cum marile companii nu se grăbesc să aloce fonduri necesare pentru dezvoltarea unui medicament nou, mai puternic decât cele existente deja, nu rămâne decât să ne întrebăm cât mai e până când o simplă infecţie în gât ne va ucide.
Sursa: libertatea si evz.ro (asa am dedus din articol, insa l-am primit pe e-mail).
)
