Buturuga de Crăciun este prăjitura festivă de la masa de sărbătoarea Nașterii Domnului, în special în țările francofone, dar și în Liban, sau Vietnam. Ea a intrat deja în tradiția culinară a acestor țări. Acest obicei derivă de la un vechi cult păgân de celebrare a solstițiului de iarnă, ca un omagiu adus soarelui.
La origini, buturuga de Crăciun a fost cu adevărat o buturugă din lemn, o tradiție la francezi, mai veche decât bradul împodobit de sărbătoare, sau decât ieslea pregătită în Ajunul marii sărbători a Nașterii Domnului. În Ajun se tăia o buturugă mare din prun, cireș, măr, măslin și uneori chiar de stejar, se decora cu panglici și se aprindea în șemineu, după slujba de la miezul nopții (revelionul de Crăciun, la catolici) când familia se reunea. În fața șemineului era un ritual de binecuvântare pe timpul căruia se rosteau rugăciuni, iar buturuga (stropită de șeful casei, sau de cel mai în vârstă cu agheazmă, ulei, lapte, vin sau miere) ardea mocnit. Se zice că ea trebuia să ardă câteva zile, chiar până de Anul Nou, dacă nu, era semn rău. În vatră erau puse și fragmente ale buturugii din anul precedent, ca simbol al timpului care se reînnoiește permanent. Se considera că buturuga astfel binecuvântată proteja casa și pe locuitorii ei, iar cenușa era răspândită peste tot, pentru a aduce prosperitate. Cei bogați dăruiau în Ajunul Crăciunului astfel de buturugi celor săraci, ca să se încălzească și să se bucure și ei de sărbătoarea Nașterii Domnului.
Odată cu trecerea timpului și cu apariția sobelor fără vatră, s-a pierdut această tradiție, a buturugii arsă în șemineu de Ajun, dar a apărut tradiția culinară a prăjiturii care poartă același nume și fără de care nu există sărbătoare veritabilă la francezi și la francofoni, în general.
Nu se știe cu exactitate cine a fost creatorul acestei prăjituri. Se pare că a fost ideea unui ucenic patisier care lucra într-un laborator de ciocolată din cartierul parizian Saint Germain des Prés, în anul 1834. După părerea unora, s-ar putea să fie o invenție a renumitei patiserii din Lyon, în 1860, iar alții consideră că primul care a făcut o astfel de prăjitură ar fi fost Pierre Lacam, patisierul prințului Charles al III-lea de Monaco, în anul 1898.
În cele din urmă, mai importantă decât toate aceste discuții rămâne prăjitura în sine și tradiția care continuă și se îmbogățește, an de an, de atunci. Buturuga este prăjitura preferată de Crăciun a francezilor și ingredientele sale diferă, în funcție de regiune și de inspirația cofetarilor, sau patisierilor. În fapt, prăjitura este o ruladă cu cremă, cu aspectul unei buturugi, ornată estetic.
O rețetă ușoară și la îndemâna tuturor acelora cărora le place să gătească este următoarea
Ingrediente
* 100 grame zahăr tos fin
* 5 ouă
* 100 grame făină albă
* 1 plic de vanilie
Pentru cremă
· 100 grame zahăr pudră
· 3 gălbenușuri
· 250 grame unt, la temperatura camerei
· 100 grame ciocolată cu lapte
· esență de migdale (2 ml), sau de cafea
· 2 lingurițe de cacao
· ½ ceașcă de apă
Se bat/mixează 4 gălbenușuri cu zahărul și vanilia, până ce compoziția dobândește o consistență cremoasă, se adaugă 1 ou întreg și făina în ploaie.
Albușurile se bat spumă și se încorporează puțin câte puțin în compoziția de gălbenușuri. Se toarnă compoziția în tava prevăzută cu hărtie de copt și unsă cu unt. Se coace la temperatură mare timp de 10 minute și se lasă să se răcească în cuptor.
Pentru cremă, se dizolvă zahărul în apă, pe foc, iar siropul format se toarnă peste gălbenușuri, amestecând energic, până când se răcește siropul. Se adaugă untul la temperatura camerei și se amestecă până se formează o cremă omogenă, care se împarte în două. O parte din cremă se mixează cu cacaua și esența de migdale/cafea, iar în cealaltă parte de cremă se adaugă ciocolata topită la bain-marie cu puțină apă.
Se scoate blatul pe o foaie de celofan, sau pe un prosop curat, se întinde pe el crema cu esența de migdale/cafea, se rulează pe lungime și se unge rulada rezultată cu crema de ciocolată. Cu o furculiță se trasează dungi pe ruladă, pentru a-i da aspectul scoarței de copac. Se lasă la rece, înainte de a fi servită.
În Franța, buturuga de Crăciun are nume diferite, în funcție de regiuni și este legată de multe obiceiuri, pe care familiile le respectă mai mult sau mai puțin, după cum au păstrat tradiția de-a lungul anilor.
Pentru mai multe rețete de buturugi, puteți consulta: http://www.marmiton.org/recette-noel/buche-de-noel_1.aspx
Puteți viziona pe You Tube un clip video cu modul de preparare al buturugii de Crăciun: https://www.youtube.com/watch?v=xafOw1PuSBk
Pentru documentare, am folosit următoarea sursă:
https://fr.wikipedia.org/wiki/B%C3%BBche_de_No%C3%ABl
Pentru imagini ilustrative am folosit: www.google.com
)
