Am întâlnit în tren o fată drăguţă, dar care afişa o mină ciufută.
La început am crezut că domnişoara face parte din tagma celor pentru care o privire înseamnă că vrei să ceri ceva (Unde s-au dus timpurile când femeile răspundeau admiraţiei bărbaţilor cu un zâmbet care înseamnă doar “mulţumesc că m-aţi băgat în seama.”? Cine dorea mai mult, avea de aşteptat…), dar am observat că nu remarcase privirile mele.
Pentru că are pe mâini nişte pete, domnişoara respectivă se consideră pedepsită si îşi refuză dreptul la fericire! De parcă am fi vreunul fără vreo bubă, mai mică sau mai mare?
Şi mi-am adus aminte de Coco Chanel.
S-a născut într-un adăpost pentru săraci şi la 11 ani a ajuns într-un orfelinat. Deci, nicio şansă la fericire, ar spune mulţi!
Nu era o frumuseţe, avea trăsături dure, forme de negăsit şi mâini mai urâte decât ale multor bărbaţi.
A inventat mănuşile fine, de piele, de dantelă, din macrame, cu găurele, fără degete, concepute în aşa fel încât să distragă atenţia de la ce avea ea mai urât.
Şi cu toate astea a cucerit orice bărbat şi-a dorit, a fost idolatrizata de femei şi bărbaţi deopotrivă. Nu vreau să prezint lista lungă a iubirilor sale, de ambele sexe, ca pe ceva pozitiv, căci eu consider acest lucru o pată pe marmura caracterului său extraordinar.
Îmi înghit criticile pentru că femeia asta a refuzat partide excepţionale tocmai pentru a nu i se ştirbi din meritul ascensiunii sale sociale excepţionale. Nu a rămas datoare niciunuia dintre bărbaţii ce i-au fost sprijin în afaceri..
A fost prima femeie din lume care a purtat părul scurt şi pantaloni, inventând stilul sport. A eliberat femeile de sub tirania corsetului, a inventat taiorul (tailleur-ul), mica rochie neagră, ceasurile unisex, genţile imense Chanel 2.55( primele genţi purtate pe umăr) şi parfumul Chanel no. 5 ce au devenit uniforme ale femeii moderne. Nu vă grăbiţi să mă atenţionaţi că am postat eronat parfumul în categoria uniformelor, citiţi biografia actriţei Marylin Monroe!
A făcut din complexul de inferioritate datorat originii sale modeste o extraordinară rampă de lansare. Femeia care nu se simţea bine niciunde a creat nu doar o modă sau un stil vestimentar, a inventat un mod de viaţă dărâmând barierele artificiale.
Datorită ei, simplitatea a devenit cel mai important element al eleganţei.
Datorită lui Coco Chanel femeile au vârsta pe care o merită şi au învăţat că pentru a fi cu adevărat frumoase trebuie să fie diferite.
Datorită creaţiilor sale în vogă şi astăzi am aflat că nu oricine este o doamnă elegantă doar pentru că şi le permite.
De la ea am învăţat că stilul înseamnă să ştii cine eşti, ce vrei să spui şi să nu îţi pese.
Dacă aş fi fost mai atent, aş fi reţinut şi că n-are rost să bat într-un zid, sperând că-l voi transforma într-o uşă. Astăzi aş fi fost poate mai sănătos. Cu siguranţă m-aş fi simţit mult mai bine în pielea mea.
După o jumătate de veac de la moartea sa încă rămâne cel mai curajos lucru să gândeşti singur şi cu voce tare. Eu am făcut-o şi plătesc cu plăcere pentru acest privilegiu.
)
