Legat de practica religioasa al sarbatorilor de primavara, acest obicei si arta populara este un fenomen stravechi pe teritoriul tarii noastre. Tehnici si elemente ornamentale deosebite s-au pastrat in vestul tarii, in Bihor, mai conservatoare dovedindu-se satele de pe Crisul Negru. Pentru vopsitul oualor, in aceasta zona se foloseau ca si la textile coloranti vegetali in amestec cu alaun, otet, zer saucheag cu substante fixative. pentru culoarea galbena se folosesc coji de ceapa fierte sau coji de mar salbatic, pentru culoarea verde cucuta iar pentru negru gogosi de stejar sau coaja de arin.. Pentru celelelte culori se intrebuintau coloranti i8ndustriali, anilina in special fuxina. In nordul si vestul zonei Bihorului, fondul de culoare este monocrom, galben sau maro-roscat ( datorita fiertului in zeama cojilor de ceapa), vanat, rosu mai rar roz sau violet. In satele din sudul Bihorului se remarca tricromia ( verde-albastru-roz) cu coloranti industriali. Aspectul cel mai interesant il reprezinta in mod special tehnica incondeierii oualor si anume se cunosc trei tehnici diferite:
1. " Scrisul oualor" cu "fruptan" adica vopsirea oalor cu pensula sau cu un betisor din lemn direct pe ou.
2. " Inpistritul" sau " tarcatul" adica incondeierea cu ceara calda
3. " zgariatul cu acul" tehnica ce este aproape disparuta astazi adata cu batranele mesterite populare care o cunosteau, tehnica ce consta in zgrafitarea motivelor pe fondul monocolor al oului vopsit in prealabil.
Primele doua tehnici se mentin pana in ziua de astazi, pastrandu-se vechi motive traditionale dar care sunt imbogatite si cu elemente noi. . Cea mai deasa tehnica folosita este " impistritul" ce consta in incondeierea oului crud apoi se introduce in vopseaua cvalda, in care se si fierb. ceara topindu-se, raman desenele albe bine conturate pe fondul aprins sau mohorat al culorii oului. Acest mod se numeste tehnica baticului. Adeseori pentru ca desenul sa fie mai pronuntat ceara se amesteca cu negru de fum ( pe zona Totoreni-Dragoteni).Instrumentul cu care se realizeaza impistritul era un rezervor-o sticluta cu ceara topita ce are prins la gura un mic tub metalic. O alta ustensila este condeiul un betisor lung de 10-12 cm perforat sau crapat la un capat avand introdus in orificiul respectiv un tub sau unh cornet metalic rudimentar confectionat. Uneori in acest tub se introduc si cateva fire de par de porc legate formand o modesta pansula.
Un procedeu mult mai simplu este este desenarea unui singur motiv pe o jumatate a oului iar pe partea libera scriindu-se diferite urari, dedicatii sau initiale.
)
