Nu stiu daca v-am spus ca imi doream foarte tare inca un copil, pe langa piticul de aproape 4 anisori. Am pierdut intre timp 2 sarcini. Au fost vremuri grele, presarate cu lacrimi si cu teama de a nu mai putea avea copii.
Inainte de Craciun am aflat ca sunt din nou insarcinata. M-am bucurat foarte tare. Dar nu deplin. Mi-a fost frica din prima clipa sa nu se repete iar experientele dureroase de dinainte.
Acum am 11 saptamani, dureri de burta, stari de greata, teama in suflet si bucurie in inima. O combinatie ciudata care imi provoaca vise pe masura.
Mi-a ramas doar increderea in Dumnezeu ca de data asta va fi altfel. Ca voi reusi sa-mi tin in brate bebele multasteptat, in ciuda sarcinii care pana acum nu a fost deloc usoara. Ca Samy va avea un fratior sau o surioara. Ca voi duce sarcina cu bine pana la capat.
Nici nu ma gandesc cum ar fi sa fie altfel. Nu stiu daca as mai putea trece inca o data prin ceea ce am trecut.
Doamne, ai grija de sufletelul care il simt cum creste in mine! Ajuta-ma sa il tin in brate....si sa-i spun cat de mult l-am asteptat...........
)
