Miezul de octombrie al anului 1922 marca, pentru istoria neamului romanesc, o data de o covarsitoare insemnatate politica. La 15 octombrie, acum 89 de ani, pentru a doua oara de la dobandirea neatarnarii sale, tara serba incoronarea suveranilor sai. La Alba Iulia, pe fruntea lui Ferdinand I era asezata coroana de Rege al Romaniei 'una si nedespartita', coroana de monarh al unei tari suverane, reintregite intre granitele ei firesti, asa cum cu secole in urma o faurise Voievodul Mihai Viteazul. Serbarile nationale au tinut atunci trei zile, impanzind intreaga tara, momentele esentiale fiind insa Incoronarea, la Alba Iulia, in Catedrala Reintregirii Neamului, si trecerea suveranilor pe sub Arcul de Triumf, intr-un Bucuresti in care-i astepta un popor entuziast.
Nu e locul acum sa trecem in revista toate evenimentele care au avut loc pe parcursul celor trei zile de serbari. Dar pentru ca avem stiinta despre acest subiect, si pentru ca protocolul oricarui moment special presupune si un dineu de gala, sa aruncam o privire peste 'meniul Incoronarii' (peticul de hartie care a strabatut pana la noi cele aproape noua decenii fiind decorat, in medalion, cu chipurile celor doi regi ai tarii, si ilustrat, semnificativ, cu un desen reprezentandu-l pe Regele Ferdinand 'cel loial' intrand pe sub arcadele cetatii de la Alba Iulia intr-o postura asemanatoare celei a lui Mihai Viteazul, cu veacuri in urma).
Primul dineu oferit de cei doi regi ai Romaniei Reintregite, chiar in ziua incoronarii lor, incepea cu caviar si oua fierte 'à la forestière' (cu zbarciogi sotati in unt, sunca taiata fin si patrunjel verde). Dineul continua cu sturion de Dunare 'à la parisiènne' (pestele fiind pregatit in unt, cu garnitura de sampinioane si smantana) si filé de vita, pregatit in maniera dauphineza, cu sos remoulade (asprit putin de castravetii acri). Aspicul de fois gras, decorat in 'bellevue', avea sa atraga privirile si pofta, bucatarul Edner, adus de Regina Maria de la Coburg, supraveghind cu atentie ca bucatele sa fie bune la gust si atragatoare, totodata. Ca, de, se aflau pe masa unor monarhi! Salata de sezon (dar nu de muraturi, cum veti fi crezand!) completa fericit acest meniu ales.
In ce priveste dulciurile, sa spunem ca oaspetii regali au fost imbiati cu parfeu de praline (incheierea perfecta a unei zile perfecte), gofrete si fructe, trufe de ciocolata si bomboane fine.
Meniul de inspiratie frantuzeasca s-a 'aliat' insa cu vinuri vechi de Dragasani (din podgoria Printului Barbu Stirbey) si de Dealu Mare. Sampaniile au fost si ele romanesti – Capsa Brut si Rhein Extra –, doar alcoolurile fine (un Cointreau si un Martini) venind din capatul celalalt al continentului.
www.jurnalul.ro
)
