Mărturisesc că nu sunt nici pe departe o persoană care să accepte orice. De multe ori greşit cred că ştiu mai bine decât alţii cum să realizez anumite lucruri şi că nu pot fi foarte uşor păcălit. Asta e. Nimeni nu e perfect. Şi pentru a vă demonstra acest lucru azi am să vă fac o demonstraţie personală, scrisă, despre cum furat fiind de mirajul lucrurilor ce se spune că ne fac viaţa mai uşoară, am pierdut o juma’ de zi din viaţă făcând ceea ce detest cel mai mult, anume lucruri, activităţi, ce unora le face mare plăcere. Iată cu stau lucrurile. Am fost la cumpărături. Unora le place shopping-ul la nebunie. Sunt persoane ce şi-ar dori să trăiască în magazine, persoane ce ar cumpăra non stop, persoane ce ar pipăi fiecare produs şi l-ar întoarce pe toate feţele. Eu nu. Pentru mine e un chin să merg la un supermarket. Dar, sunt momente în care trebuie să faci şi compromisuri. Şi mergi acolo, cauţi un loc de parcare cât mai aproape de uşă şi de cărucioare, pentru a nu merge prea mult pe jos, te cauţi prin buzunare pentru fisa necesară căruţului şi de cele mai multe ori nu o ai şi te iau căldurile. În fine, intri în clădire şi începe distracţia, sau nebunia, după caz. Nu uitaţi un aspect, afară poate fi foarte frig sau foarte cald, nu contează pentru că înăuntru e temperatură constantă, mai rece la alimente. Dacă în viaţa de zi cu zi te-ar pune cineva să mergi 5 km pe jos ai spune că e duşmanul tău. Păi în magazin faci 10 km fără să vrei, alergi, te învârţi, te întorci, probezi, mănânci ceva că se găseşte din belşug, pui în cărucior şi din aia şi din cealaltă şi în sfârşit e gata. Plus de asta mai e şi fundalul sonor. O muzică pe care nu o ascultă nimeni întreruptă de un glas strident ce cheamă nu ştiu ce coleg la un raion oarecare unde aşteaptă câte un client fericit pentru achiziţia ce e gata să o ducă acasă. E gata de ieşire, dar trebuie să mai treci şi pe la casă. Una nu e deschisă, alta e full, cealaltă e cu o persoană ce aşteaptă să vină cineva de la raion cu codul ce nu exista pe nu ştiu ce produs şi iar mai mergi iar către altă casă împingând căruţul. Dacă vă întrebaţi cumva ce treabă are asta cu blogul meu şi cu Dumnezeu, iată şi explicaţia. În aceste locuri, supermarketuri, uiţi de viaţă, uiţi anotimp, uiţi de timp, uiţi de Dumnezeu. Dacă te plimbi mult şi degeaba pe acolo, unde nu sunt geamuri decât la ieşire, uiţi de tot. Mintea e ocupată doar pentru factorul cumpărare. Când ieşi de acolo te izbeşti de realitate. Afară s-a făcut noapte, ai rămas fără bani şi cu 5 pungi în mână pline de produse care nu-ţi trebuiau neapărat (nu toate). Afară vezi că de fapt există mizerie, gropi, frig sau cald, grijă şi mai presus de toate privind spre cer îţi aduci aminte de Dumnezeu, pentru că înăuntru singurul dumnezeu este banul, deoarece el este cel ce dictează şi coordonează toată mişcarea acelor cărucioare care aparent sunt conduse de oameni. Nu trebuie neapărat să fiţi de acord cu mine. Poate vă face plăcere să mergeţi la cumpărături. Mie nu. Pentru că acolo totul este artificial, acolo totul este o iluzie, o iluzie a unei vieţi frumoase petrecute într-un spaţiu aproape atemporal în care aproape că uiţi de faptul că eşti om, atenţia fiind îndreptată exclusiv spre cele pe care ochiul doreşte să le vadă, aşa, cum odinioară au privit protopărinţii la fructul oprit.
Marea păcăleală
Postat de portiadelumina in Cu de toate pe 19 Dec 2013, 05:55
Citeste si:
România între jocul ielelor, cântecul sirenelor şi marea explozie a nimicului- Marea hlizeala de la Slanic - actiunea Week end intre prieteni, by Delaco!
- GATITUL IN VASELE DELIMANO...MAREA AVENTURA...
- Mutulica se prezinta
- Casuta Bucatarasilor - Jurnal de bord: Marea hlizeala, deschiderea! live blogging!
- Marea escapada in vie din 29 octombrie la TV Paprika
Recomandari pentru tine si casa ta
Comentarii (57)
Multumesc tare mult! 
eu pentru cele din gradina...merg mereu la piata si chiar am de unde sa cumpar de incredere sa spun asa...
Padre, aveam aceeasi problema: si eu urasc sa merg la cumparaturi! De aceea multe lucruri le comand on-line 
Cand ma gandesc ca inca n-am reusit sa ajung in supermarket ptr cumparaturile clasice, si de-aici incolo incepe nebunia.. ma ingrozesc! As vrea totusi sa te contrazic cu ceva.. si in supermarket oamenii il pomenesc pe Dumnezeu: "Doamne ce scump este", "Doamne, asta-i la oferta", iar la casa "da Doamne sa nu depasesc bugetul" 
Zi faina!
Eu nu urasc dar nici nici nu pot sa zic ca iubesc sa merg la cumparaturi. De obicei imi place sa merg in magazine mici, incerc mereu sa cumparar doar ce este necesar si foarte rar cumpar ceva in plus. Am invatat bine valoarea banului, chiar daca nu muncesc, si nu-mi place sa cheltui aiurea doar de dragul de a cumpara ceva. Chiar zilele astea imi zicea prietenul, ca mi-am luat si eu o tableta si am incercat sa fie la un pret rezonabil si cat de cat calitativa, ca si daca mi-as permite sa imi iau un lucru mai scump eu nu-mi iau ci caut sa fiu chibzuita. In schimb mama e opusul meu. Cand pleaca la cumparaturi ii zic sa ia bani cu portia ca ea cam are liici la degete sa zic asa)
ULTIMELE COMENTARII
)La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi
TOP
utilizatori
4582 puncte
3258 puncte
2169 puncte
1347 puncte
1300 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
hello@bucataras.ro
