Gazda lunii AUGUST în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, sunt eu Cristina Iuliana Pană, http://panacris.blogspot.ro/p/traditii-romanesti.html. Astfel nu îmi permit nici o întârziere, așa că aduc în deschidere un nou articol despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Gustar. Sper să vă încânte noul meu articol!
LUNA LUI GUSTAR
1 Gustar
În unele zone din România, în această zi, denumită Macavei, se stropesc livezile şi grădinile cu aghiazmă de la biserică, totodată se sfinţesc la biserică spicele de grâu pentru a avea recoltă bună şi anul viitor. Este o sărbătoarea agrară, în care se culeg stupii şi anumite plante tămăduitoare[1].
2 Gustar
Luna august se deschide cu un post de mare însemnătate, Postul Sântămăriei Mari”, care, chiar dacă ţine două săptămâni, este considerat la fel de strict ca cel de Paşte. Este o perioadă în care creştinii merg în pelerinaje la mănăstirile cu hramul Adormirea Maici Domnului.
3 Gustar
„Împuiatul Urşilor” sau „Macaveiul urşilor” se celebrează de către ţărani ca urşii să nu le mănânce animalele şi să le strice recoltele.
Tot în această zi nu se mulg vacile, se lasă doar viţeii să le sugă, de aici şi denumirea de Paştele Viţeilor.
4 Gustar
De Macavei se spune că se „învârte frunza de tei” şi nu e bine să se culeagă florile teiului. Dar, totodată, este şi ultima zi în care se poate lua miere din stupi, având propietăţi miraculoase de vindecare şi de protecţie împotriva răului.
5 Gustar
Cu ceara de la Macavei, ţăranii fac lumănări, care le păstrează peste an şi le aprind în zilele cu primejdii. Tot în această perioadă sătenii se ospătează cu miere, turte calde şi vin îndulcit cu miere.
6 Gustar
Această zi este considerată prag de anotimp, ziua se amestecă cu noaptea, în calendarul popular al românilor numindu-se „Probejenie”. Codrul începe să-şi schimbe culoarea, apele se răcesc, cerul devine mai albastru şi pleacă berzele. Se spune că nu e bine ca oamenii să plece la drum în ziua când pleacă şi păsările călătoare, că se vor rătăci şi nu vor mai găsi drumul de întoarcere spre casă.
7 Gustar
Tradiţia spune că, de Probejenie, toamna se ceartă cu vara, peste noapte nemaiputând fi lăsate deschise geamu-rile deoarece, din cauza frigului, duhurile rele vin să se ascundă în case. Şarpele casei, însă, rămâne cuminte sub prag, fiind considerat spirit bun al locului, aducător de noroc şi bunăstare, restul gângăniilor şi şerpi veninoşi se retrag „la căldura din inima pământului”[2].
8 Gustar
Există obiceiul în satul românesc ca, de la Sânziene până la Probejenie, ţăranii să-şi scoată paturile pe prispă timp de şase săptămâni, ca să respire mireasma nopţilor de vară şi să se conecteze cu vibraţiile şi energiile locului. Se spune că, dacă va fi soare, toamna va fi rodnică şi călduroasă, iar dacă va fi ploioasă, noul anotimp va fi capricios şi neprietenos.
9 Gustar
Luna august este dominată de gusturile deosebite ale fructelor de vară, de aici şi denumirea de gustar. Conform tradiţiei, până în această zi nu este îngăduit să se guste strugurii, iar înainte de a-i gusta trebuie duşi la biserciă pentru a fi sfinţiţi. Prima boabă se poate mânca doar după ce se rosteşte formula magică: „Boabă nouă în gură veche!”
10 Gustar
Se mai spune că, în această perioadă, apele se răcesc şi nimeni nu mai are voie să se scalde, nici femeile nu pot spăla rufe sau lână, apa fiind spurcată de cerb.
11 Gustar
În vechime se credea că soarele are roţi ca un car şi este tras de boi. El urcă cu greu până în mijlocul cerului, astfel ca treburile importante să fie făcute până la amiază. Se lucrează pământul, animalele se duc la păscut şi se fac treburile din gospodărie. Carul solar este apoi tras de iepuri, din această cauză se înserează uşor şi timpul trece mai repede.[3]
12 Gustar
Se spune că, atunci când asfinţeşte, Soarele se duce în palatul său de aur, unde bea o cană cu vin şi mănâncă nişte pâine, ca să prindă puteri pentru o nouă zi, de aici şi ideea că pâinea şi vinul sunt bucate nelipsite de pe masa oamenilor, ele îi dau putere să ducă la capăt activităţile de zi cu zi.
13 Gustar
În credinţa populară românească, în ziua de Sf. Marie Mică e total interzis să te întorci din drum sau părul tuns să fie aruncat la gunoi, deoarece aceste fapte pot atrage tristeţea şi lacrimile Maicii Domnului şi bucuria Necuratului.
14 Gustar
În ajunul sărbătorii de Sfânta Maria Mare, credincioşii se pregătesc atât sufleteşte, prin pelerinaje la mănăstiri, cât şi trupeşte, prin post negru, pentru marea celebrare.
15 Gustar
Adormirea Maicii Domnului se prăznuieşte în această zi. Se spune că o lumină puternică i-a pătruns în casă, la moartea sa, iar Isus Hristos ar fi coborât împreună cu arhanghelii şi îngerii, conducându-i sufletul spre cer.
Se spune că Maica Domnului îi apără pe sărmani, pe suferinzi şi pe copii, dând întotdeauna sfaturi bune, prin vise, celor aflaţi în impas.
16 Gustar
În ziua de Sf. Maria Mare se culeg diverse plante, care se pun sub icoana Maicii Domnului şi primesc puteri tămăduitoare.
Trandafirii care înfloresc în această perioadă vestesc o toamnă lungă. Această sărbătoare încheie un ciclu, redeschis de cel al Naşterii Maicii Domnului, aşa cum dintr-un bob de grâu se naşte un spic plin de boabe, căci şi din moarte poate apărea viaţa.
17 Gustar
Intervalul de timp ce se deschide între cele două mari sărbători dedicate Sf. Maria, se numeşte „Între Sântămării”, fiind de mare însemnătate pentru calendarul popular, agrar, pastoral, apicol şi pomiviticol. Este perioada în care se tocmesc pândari pentru podgorii, se leagă magic viţa-de-vie, ca să nu fie prădată de păsări, se începe culesul strugurilor.
18 Gustar
Calendarul agricol marchează începtul semănăturilor de toamnă, iar cel pastoral coborârea turmelor de la munte.
„La Sântă Mărie Mare
Cobor oile la vale,
La Sântă Mărie Mică
Nu mai rămâne nimică.
Rămân stâni fără stăpâni,
Strunguţa fără oiţă,
Şi turme fără băciţe.”[4]
19 Gustar
Transhumanţa a făcut ca ciobanii să fie consideraţi nomazi, dar coborâtul şi urcatul oilor le munte este considerat o deplasare ciclică şi temporară. Ciobănia este considerată o meserie exclusiv masculină, austeră, cu norme stricte, cu perioade de sihăstrie adevărată şi ritualuri proprii.
20 Gustar
Calendarul pastoral are două anotimpuri, vara şi iarna. Vara începe la Sângiorz, pe 23 aprilie: şi atinge apogeul de Sântilie, lăsând loc iernii de Sâmedru, la 26 octombrie. Miezul iernii pastorale este în noapte de 15-16 ianuarie, când se spune că Sf. Petru călare pe un cal alb, împarte hrană lupilor pentru tot anul.
21 Gustar
Solomonarii, în tradiţia populară, erau înzestraţi cu puteri magice, putând să întoarcă ploaia sau norii. Erau oameni înalţi, cu părul roşcat şi mantii albe, care veneau dintr-o altă lume din când în când pe pământ, şi, dacă nu erau celebraţi cum se cuvine, abăteau grindina asupra lor. Din contră, dacă erau bine primiţi, tăiau cu toporişca lor norii grei şi-i alungau cu suntele scoate din toaca atârnată la gât (tunetel).
22 Gustar
„Numai c-o vorbă nu se face ciorbă!”[5]
23 Gustar
Această zi celebrează pe martirul Lupu, prevestind începutul sărbătorilor de toamnă, consacrate lupului. În această zi nu se lucrează, pentru ca lupii să nu prade animalele din gospodării.
24 Gustar
Se spune că fluierul a fost creat de Dumnezeu pe când era păstor pe pământ şi avea turma lui de oi. El l-a pus sub lâna oii pentru a-l găsi ciobanii la vremea tunsului. Prin glasul fluierului, ciobanul vorbeşte cu oile, îmblânzeşte ielele, muma pădurii, alungă duhurile rele şi îşi alungă tristeţea şi singurătatea.
25 Gustar
„Unii sapă viile,
Alţii beau vinurile!”.[6]
26 Gustar
O legendă din popor spune că Noe, însetat după potop, se ruga la Dumnezeu să nu-l lase nici pe el, nici pe animalele lui să moară de sete. Dumnezeu s-a înduplecat şi a făcut să crească pe deal o viţă de vie. Noe a gustat un strugure, i-a plăcut gustul şi a cules mai mulţi, aşezându-i în vase pentru a-i avea la îndemână, astfel a apărut şi vinul.
27 Gustar
”Mai bine mai târziu decât niciodată!”
28 Gustar
Se spune că cei care se nasc în această lună vor fi frumoşi, cu ochii mari, iubiţi, cinstiţi şi vor avea o viaţă liniştită.
29 Gustar
În această zi nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin, pentru că amintesc de tăierea capului Sf. Ioan, fiind asociate cu sângele. Nu se mănânca fructe şi legume rotunde care seamnă cu un cap.
Nu se consumă nici varză, deoarece pe varză ar fi fost tăiat capul, de aici şi numele de „Ioan taie capul pe varză”. Tot din acelaşi motiv în această zi nu se folosec cuţitele, alimentele fiind rupte cu mâna.
30 Gustar
Sfântul Alexandru este prăznuit în această zi. Sfântul Alexandru a fost episcop în Constantinopol în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). A participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărator al dreptei credințe.
31 Gustar
Din acest moment al anului se poate începe culegerea merelor din livezi. Păsările migratoare, în special rândunelele, pleacă în stoluri spre locuri mai calde, insectele şi reptilele se ascund sub pământ.
[1] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006
[2] Calendarul popular al românilor
[3] M. Olinescu, Mitologie românească,Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2004
[4] Calendarul popular al românilor
[5] Proverb românesc
[6] Proverb românesc
sursa principala: http://panacris.blogspot.ro/2015/08/luna-lui-gustar.html
Muncă de cercetător
Poate voi reuși să scot și cărticica mult visată, vreun sponsor ceva se va îndura de munca mea 
)
