Daca tara asta de rahat a avut si inca mai are BARBATI in stare sa moara neconditionat doar pentru un ideal national in timp ce politrucii si pulifricii isi vad de interesele lor se datoreaza si lui Sadoveanu.Cel ce ne-a inoculat dorinta de jertfa suprema a facut toate interventiile posibile pentru a-si vedea fiul departe de frontul spre care-i indemna pe toti sa se duca si sa moara pentru patrie.Nu a fost sa fie, Dumnezeu vede altfel lucrurile!
Daca mai sunt inca familisti cu simtul datoriei nu ma indoiesc ca operele sale i-au inspirat in viata.Ca sot, mai bine o las pe sotia sa sa-l caracterizeze:un mojic ce-si batea joc de casnicie in toate felurile posibile indeplinind doar obligatiile materiale.
A fost cu curul in toate barcile in functie de interesele de moment .Unde a pupat a scuipat a doua zi! Toata viata si-a negociat talentul reusind sa-si pastreze standardul si proprietatile de boier chiar si dupa nationalizare.Cel ce propovaduia milostenia crestina si donatiile de toate felurile era un zgarcit notoriu neimpartind cu nimeni din prea plinul material de care se bucura.Avea un atat de dezvoltat simt al proprietatii incat nu-si imprumuta cand mergea la pescuit nici macar una din prea multele sale undite(pe motiv ca erau scumpe).
Cei care-i sorbeau vorbele faceau foamea insufletiti de cartile sale in timp ce el avea acces la bufetul partidului si bracona ori de cate ori i se nazarea pe mosiile sale devenite proprietate de stat, ingrijite pe banii poporului, dar de care beneficia doar el.
Ca om politic, va spun in graba doar cateva din "marile" sale realizari: a refuzat oferta lui Brancusi de a dona tarii operele sale si a semnat condamnari la moarte.Asa si-a trait viata Sadoveanu, ca ultima lichea. Dar ca scriitor ramane unic in literatura noastra!
Si tot mai simt nevoia sa spun ceva:urmasii geniilor mostenesc de regula doar defectele.Opera lui Sadoveanu nu poate fi republicata de ani buni din cauza pretentiilor exagerate ale mostenitorului drepturilor de autor...
)
