Imi place sa experimentez , cand mi se ''serveste'' ocazia nu ratez si prestez. Am fost plecata cateva zile la ''mosie'', asa cum ii spun eu locului de bastina al mamei mele ( sat Calinesti Prahova, 19 km de Campina), acolo mama a copilarit pana a plecat 2 km mai incolo ( Floresti- comuna de care apartine satul Calinesti), asta ca o paranteza , ca tot zic eu ca ma duc la ''mosie''. Vecinii nostrii sunt verii mamei, unul dintre ei este Vali, un tip cu o minte brici, inventiv si cu multe pasiuni, una dintre ele este apicultura, nu face asta sa castige bani, ci doar de ''amorul artei'' sa bag si-o metafora trendy-flendy........Deci, cum ziceam am fost cu treburi la mosie, facut tuica, iar o premiera, pentru ca n-am mai facut pana acum, mi-a iesit pe nas, cred ca m-am si imbatat nitel, de la aburii bahici.....categorii de tuica, mere+pere, mere+pere+zarzare, zarzare galbene si rosii, apoi am cules rosiile, castravetii si i-am pregatit pentru iarna, ca sigur vine iarna lunga, chestii din astea gospodaresti. Dintre toate, cel mai mult mi-a placut chestia cu mierea, norocul meu ca tocmai cand eram la mosie, Vali a scos mierea din stupi si binenteles ca mi-am zis , musai sa vad cum sta treaba. Nu numai ca am vazut dar m-a pus si la munca, mi-a placut foarte mult, asa ca i-am pus in vedere ca la anul sa ma cheme la prima scoatere de miere.
Nu ma apuc eu acum sa fac o pledoarie despre cat de benefica este mierea, fiecare a auzit si stie macar un beneficiu. Eu am sa descriu , pe cat pot si ma pricep, cam cum a stat treaba asta cu scosul mierii din faguri. Seful albinelor Vali si-a pus ''costumul de scandal'' specific apicultorilor si s-a dus in casa la albine sa le ceara voie sa scoata mierea. A scos ramele pline cu miere si mi le-a adus la locul faptei, unde urma sa ne apucam de scosul mierii. Mi-a explicat ce trebuie sa fac, apoi a fost floare la ureche.....Treaba respectiva se cheama capaceala, fiecare alveola de fagure este acoperita de albine, adica capacita, sa nu se scurga mierea, cu ajutorul unui ''pieptane'' special se indeparteaza acea capaceala, apoi se aseaza in centrifuga, prima data cu partea cu miere mai multa, intr-un anumit sens, au ramele o anumita ''catare'', incap in centrifuga 6 rame, cate 2 intr-un suport. Apoi se astupa centrifuga si cu ajutorul unei manivele se invarte, la inceput incet sa nu se rupa fagurele. FAcem miscarea asta de cateva ori, efectiv se simte la mana, cum se usureaza si se scurge mierea. Toata treaba se face in 3 pasi, primul l-am executat, apoi oprim si intoarcem ramele, astupam centrifuga si dam la manivela cu miscari mai rapide. Oprim dupa cateva invartiri mai rapide si trecem la pasul 3, schimbam din nou ramele, pe partea cu care au fost puse prima data, atunci cand am invartit mai incet. Invartim pana simtim ca s-au usurat de miere, s esimte la mana. Cam asta-i tot dichisul, pentru noi a fost simplu, cel mai mult au muncit albinele, ca sa culeaga polenul, sa umple fagurele ca noi sa beneficiem de minunile terapeutice ale produsului finit.
Plata mea pentru munca prestata a fost capaceala pe care am scos-o de la faguri, imi place mai mult decat mierea in sine, e delicios amestecul acela. Si cum astea fiind spuse, ma pregatesc pentru noi aventuri, poate mai pica ceva.....:)))))
Bravo! 
)
