Am inteles ca pacatul este o ratacire , o abatere de la drumul corect in viata.Nu va speriati , nu voi intra intr-o dezbatere religioasa , nu e problema mea!Eu vreau doar sa-mi asez niste lucruri in cap care nu stiu nici macar daca imi pot raspunde la unele intrebari daramite sa rezolve niscaiva probleme sau rataciri.
Nu stiu sa analizez bine problema asta atat de vasta a pacatului , care ne preocupa mai mult in perioada postului sau cand este vorba de ceilalti , dar stiu ca Batalia pentru Anglia (iunie 1940-aprilie 1941) a insemnat cea mai grea perioada din istoria contemporana a unei natiuni care a facut reguli ce dicteaza inca mersul lumii noastre .
In acele zile fierbinti parea ca totul sta sa se prabuseasca , nimeni nu mai avea timp nici macar pentru a dormi suficient iar viata oamenilor nu mai avea nicio valoare in afara efortului de razboi si nimeni nu avea certitudinea ca va apuca ziua de maine.
Relatiile sociale au inceput brusc sa mearga pe repede inainte asa cum nu se mai intamplase niciodata in rigida societate britanica ce stipula obligatia de a trimite o cerere scrisa si necesitatea unei recomandari de exemplu pentru a putea un barbat sa se intalneasca cu o femeie necasatorita caci la celelalte nici macar nu se gandeau alti barbati decat cei ce le erau soti!
Atunci oamenii si-au trait viata asa cum simteau in momentul respectiv.Unii au devenit religiosi , altii profitau de orice zi libera pentru a chefui si s-au generalizat relatiile rapide , asa- zis moderne , unele nu tineau nici macar o zi , pentru ca urma despartirea care nu oferea nicio garantie ca cei ce abia s-au cunoscut vor mai fi multa vreme in viata sau ca se vor mai putea reintalni vreodata si putini erau cei care aveau timp pentru regrete .
Acum se poate spune ca acea generatie a parasit scena vietii si ca nu mai sunt martori , dar eu stiu ce se intampla cand cei ce nu au trait acele timpuri incercau intrebari despre cum si-au trait oamenii viata in acele zile .
Raspunsul era mereu acelasi:- Nu exista timpul necesar pentru a observa ce faceau ceilalti , asa ca nimeni nu putea sa judece daca cineva a avut un comportament imoral sau nu!... Poate ca daca si noua ne-ar lipsi timpul necesar am avea mai putine pacate!
)
