Suntem atat de atasati afectiv de povestea sarbatorilor de iarna! insa povestea lor este traita asa cum o stim noi, doar de circa 100 de ani. La inceputul secolului XX, jucariile pentru copii erau pentru cei mai multi un obiect simbolic, dulciurile sau imbracamintea noua fiind cadoul primit.
Primenirea cu haine noi era primita de copii de doua ori pe an: de Craciun si de Paste. Bucuriile iernii aveau o alta tonalitate fata de ceea ce traim astazi.
- De la Mos Gerila la Mos Craciun
- Craciunul, intre portocale si ciocolata
La periferiile oraselor si targurilor ingropate in nameti sau in lipsa acestuia de straturi de noroi si baltoace adanci, sarbatorile iernii treceau cu repeziciune, timpul cunostea slabe oscilatii fata de rutina zilelor de peste an.
Copii, care oricum traiesc intr-un alt ritm al vietii, respirau intr-o alta cronologie temporala spre deosebire de adulti, aveau bucuriile lor, asteptate cu mare nerabdare: colindatul cu Steaua, Mos Ajunul, Sorcova; apoi jocurile aduse de iarna pe maidanele intinse si pustii. Daca trecem de primul cerc al demografiilor citadine si intram in cartierele semi-periferice ale negustorilor, comerciantilor si functionarilor de la 1900, descoperim un peisaj mai nuantat. Colinde cantate de cetele mahalagiilor.
Ici colo aparea cate un bradut impodobit iar sensul de cadou capata culoare si continut pentru toti cei ai casei. Existau colinde cantate de cetele mahalagiilor care se aventurau mai departe de casa iar vizitele rudelor si prietenilor erau cultivate cu fiecare an in perioada sarbatorilor.
Mai departe, catre centrul oraselor si targurilor, pe marile bulevarde si arterele proaspat modernizate, luminile si voiosia razbateau aproape din fiecare casa. Aici cetele de irozi colindatori de la mahala nu ajungeau vreodata; era spatiul cosmopolit al protipendadei; orasul oficial, cu pretentii si pretiozitati.
Sarbatorile erau gustate in saloanele restaurantelor sau varieteurilor inchiriate din timp iar toaletele pregatite la randul lor de luni de zile imbracau o lume unita in veselia imprejurarilor dar foarte diferita in aceea a intereselor.
Revelionul, cucerire interbelica - la nivel de masa
Anul Nou, Revelionul, este o cucerire cotidiana recenta, la nivel de masa a inceput sa respire prin interbelic. Revelionul, practic ultima revedere din an a celor dragi, prilej de a petrece si prima intalnire a noului an, devenise un obicei al protipendadei romanesti, din doua parte a secolului al XIX-lea. Obiceiul a coborat si catre clasele medii la finalul secolului al XIX-lea, pentru a se generaliza dupa primul razboi mondial.
Odinioara, inainte de acest obicei, anul era deschis de primul bal din 6 ianuarie. Palatul Sutzu si Palatul Regal, Palaltul stirbey, Ghica sau Gradisteanu, au trait astfel de vremuri. Cu timpul insa, Revelionul a detronat impozanta balului din ianuarie, care a disparut cu totul dupa 1916.
Revelionul era trait in felurite chipuri in functie de treapta sociala pe care te asezase destinul. Dar indiferent de aceasta era un prilej foarte potrivit pentru socializare, cunoastere si distractie. Mahalaua a descoperit Revelionul paradoxal in anii puterii populare cand cei norocosi se bucurau de balurile gazduite si cu acest prilej de Cercul Militar sau vechiul Palat Regal.
Revelionul in ateneele populare
Cei mai multi petreceau Revelionul la vreun camin cultural sau vreo cantina improvizata in sala de dans. Dar pentru cei multi, nou infiintatele uzine si fabrici aveau cate un camin cultural in regimul precedent se numeau atenee populare -, unde formatii improvizate din munciutori mai talentati, imitau melodii la moda pentru spre bucuria colegilor lor stransi de sindicate pentru a petrece impreuna trecerea dintre ani.
Indiferent de timpuri, de neajunsurile sau implinirile lor, trecerea dintre ani a ramas o bucurie, un sentiment de tihna si detasare, care nu a puttu fi evacuate din istorie, nici de cee mai neinchipuite oprelisti. In ultimii ani, Craciunul si Revelionul si-a recuperat spatiul istoric pierdut timp de aproape 50 de ani, prin tinerele generatii.
Adrian Majuru
Pentru o vizualizare in extenso:
http://www.ziare.com/afaceri/francize-romania/craciunul-si-revelionul-in-romania-interbelica-202452
)
