O altă sărbătoare ce se leagă de personajele populare Baba Dochia şi Dragobete este Mărţişorul.
Legenda veche de peste 8 milenii spune ca , Dochia era fiica regelui dac Decebal, de care s-ar fi îndragostit Traian , împăratul Romei. Din rodul acestei relaţii ar fi fost Dragobete.
La vârsta maturitaţii, Dragobete se căsătoreşte împotriva voinţei mamei sale cu frumoasa satului. Se spune că Dochia ar fi primit apelativul de Baba datorita comportamentului urâcios pe care l-ar fi adoptat pentru proaspăta noră.
Într-o iarnă geroasă pentru a-şi necăjii nora, Baba Dochia, îi dă acesteia un ghem de lână neagra, să-l spele la râu pâna s-o albi. Nora se conformeză spuselor soacrei şi porneşte spre râu pentru a-şi îndeplinii sarcina. Ajunsă la râu, fata spală ghemul de lână, până mâinile încep a-i sângera. Cuprinsă de spaimă , aceasta începe să plângă, implorând ajutorul divin.
Cuprins de mila fetei, Iisus îi apare fetei, dărunindu-i o floare alb-roşie, cu care o îndeamnă să spele ghemul.Lână se albeşte, iar tânăra nevastă se întoarce fericită acasă la soţ. Acasă, însă nu este primită cu braţele deschise, ci este acuzată de infidelitate, atunci când îi povesteşte Babei Dochia de floarea primită de la Mărţiţor(aşa îi spunea fata Domnului Iisus).
Convinsă că primăvara sosise(datorită florii primite în dar de tânara nevastă), Baba Dochia porneşte la munte cu turma ei de oi.Pe parcursul călătoriei sale aceasta îşi scoate pe rând cele 12 cojoace rămânând fără nici unul. Vremea însă se schimbă, începe să ningă şi să îngheţe. Drept pedeapsă pentru comportamentul răutăcios faţă de nora sa, Baba Dochia , împreună cu oile sale îngheaţă, transformându-se mai apoi în stane de piatră. Ca o mărturie vie a acestei legende, pe muntele Ceahlău putem observa complexul de stânci.
Cum şi când se poartă mărţişoarele?
Mărţisoarele se poartă din prima zi a lunii martie, de la răsăritul soarelui, şi până când se arată semnele de biruinţă ale primăverii: înfloresc florile, copacii şi vin berzele. Mai apoi se leagă de ramura unui copac, pentru a avea tot anul rod bun.
În Moldova şi în Bucovina fetele purtau timp de 12 zile, în piept mone de de aur sau argint legate cu un fir roşu şi un fir alb.
În Dobrogea Mărţişorul era purtat până la venirea berzelor, iar în Banat se spălau cu rouă în dimineaţa zilei de 1 Martie pentru a se căsătorii în anul rsepectiv.În Transilvania, după de s-a purtat timp de 9-12 zile mărţişorul se punea în poartă pentru a ferii casa de duhuri rele, sau la coarnele animalelor pentru a fi ferite de boli.
)
