Prieteniile care se nasc in copilarie sunt cele mai trainice pentru ca nu suntem inca pervertiti , ne apropiem si legam relatii fara niciun gand ascuns , ne oferim sufletul pe tava si avem parte de aceeasi sinceritate.
Ca mai toata lumea , am legat si eu astfel de prietenii , care s-au dovedit de nezdruncinat in ciuda tuturor adversitatilor.Viata mi-a demonstrat ca cei care am ramas oameni , am ramas prieteni iar revederea este intotdeauna o mare placere…
Am deschis ochii impreuna , am parcurs primii pasi aproape tinandu-ne de mana si i-am fost alaturi la cel mai important eveniment din viata . De fapt , am fost singurul “ fost coleg” (cum ma numeste ea acum) care i-a venit la nunta…Nu , ea n-a putut sa-mi fie alaturi la cel mai important eveniment din viata mea , dar n-am pastrat nicio ranchiuna si nici nu m-am intrebat de ce nu a putut veni.
Acum patru ani, intr-un moment greu din viata , veneam la cabinetul unde lucreaza pentru a beneficia de drepturile cuvenite si era in stare sa muste din mine de ciuda ca aveam parte de acele drepturi. Ma privea cu ochi de hiena , se bucura de necazul meu pe care-l considera indreptatit si-l asigura pe seful ei ca nu-s bun de nimic.
Nu sunt genul care tine minte toate rautatile si nici nu sunt in stare sa pastrez supararea pentru multa vreme , asa ca , dupa patru ani , am sunat-o pentru a reveni la acel cabinet la care am varsat lunar niste bani ce au ajuns si pe cardul sau , desi eu nu am mai calcat pe acolo , din dorinta de a evita momentele penibile generate de invidia ce-i otraveste sufletul. De data asta, otrava de pe buzele “fostei colege” nu mi-a mai facut niciun rau,caci am devenit imun la astfel de muscaturi.
Nu cred ca sunt importante motivele care au generat o ura atat de puternica,nu vi le destainui deoarece ma consider barbat si cred ca doar ea a pierdut un prieten, asa ca ce rost mai are sa-mi trezesc amintiri ce mi-ar putea oferi explicatii dar nu mi-ar reda increderea pierduta!?
Dupa atatia ani , eu nu ma mai intreb nici macar de ce la nunta ei am fost singurul “fost coleg” si continui sa ma bucur de viata impreuna cu cei care am ramas…
)
