sursa: www.amretete.ro
Noi ca si romani pornim de la inceput cu un handicap. Nu-mi place sa o recunosc pentru ca n-am fost niciodata de acord cu faptul ca cineva are dreptul sa ma judece inainte de a ma cunoaste. Dar ma dezmeticesc repede si constat intr-un timp relativ scurt ca acel cineva oricum o va face, fie ca mie-mi va conveni sau nu. Cheia catre esec este sa incerci sa-i multumesti pe toti. Insa vezi tu, noi oricum tindem sa interpretam lucrurile de fiecare data diferit. Ne place sa distorsionam realitatea si ne asternem culcusul dupa bunul plac. Ca si popor, nu am vazut oameni mai toleranti ca romanii. De la faptul ca suntem o bataie de joc pentru tot ceea ce inseamna Guvern, de la faptul ca 75%-80% nu fac ceea ce place, ca se complac intr-un mediu bolnav, care le face rau si ii consuma zi de zi. Aceleasi explicatii de fiecare data: “n-am de ales” , “niste hoti, dar ce sa le faci?” , “cine ma mai ia pe mine acum?” , “peste tot e asa”. Pe cine ajuta toate chestiile astea si cine ne invata pe noi aceste stereotipuri formatoare de caractere? De ce sa mai pierdem un singur minut facand ceea ce nu ne place ? De ce platim intotdeauna pretul cel mai scump pentru valoarea cea mai mica? De ce, de ce, de ce? Pentru ca romanii in momentul de fata se impart in 3 categorii: cei care nu au reusit sa scape de radacinele comuniste, copiii acestora care se afla la mijloc si care sunt cei mai confuzi si generatia “tableta” care nu este suficient de pregatita nici macar sa traverseze strada, daramite sa faca ceva considerabil in viata. Acestea sunt cele 3 fundatii pe care oamenii din ziua de azi sunt claditi. Si la aceste 3 rahaturi, se mai adauga cel putin 375000 de lucruri dornice sa ne influenteze negativ. Dupa revolutie s-a cam inteles prost tot conceptul democratiei, iar majoritatea romanilor parca au fost tinuti intr-o temnita pentru multi, multi ani, si cand au scapat, au creat haos pretutindeni. Haos care se vede abia acum.
Mi se pare de-a dreptul ingrozitor cand stau si analizez repercusiunile desfintarii scolilor de meserii (100,000 de posturi libere la nivel national si doar 20,000 de specialisti) – iar unde intorci capul, peste tot vezi numai mall-uri, corporatii, banci, farmacii si cazino-uri. Atat. Asta-i “the Bucharest Dream”. Pentru oricine vine din provincie, care doreste sa mai aiba cat de cat o sansa in viata. Asta-i ofera Guvernul. Prea multi sefi de trib si prea putini indieni. S-a cam vandut tot ce era de vandut (mai ramane Rosia Montana, sincer nu stiu care-i situatia de-acolo in momentul de fata, rusine sa-mi fie. Tot ceea ce stiu este ca nu vom exploata noi acel aur, si vom incasa probabil ceva similar cu un 2%, nu de alta, dar Mercedes-urile de anul trecut ale politicienilor s-au cam uzat, si trebuie sa-i astepte c-o masina pe masura cand vor iesi de la cuibul racoros).
Guvernul nostru scump si drag a facut posibil faptul sa nu prea mai ai nicio sansa de afirmare in aceasta tara, cu exceptia a catorva orase, si chiar si acolo foarte, foarte greu. Au facut posibil faptul ca trebuie sa platesti o carca de bani pe cineva sa-ti munceasca pamantul (cei care au, ca unele pamanturi le-a luat statul), au facut posibil ca invatatorii si profesorii sa stea cate un an pe lista de asteptare, ca sa primeasca un loc de munca intr-o scoala din ghetou, unde primii 5 ani vor lucra pe minimum pe economie, intr-un colectiv de bataie de joc, au facut posibil ca doctorii sa cunoasca gustul plecarii la munca in strainatate, caci aici n-au avut loc de mafia popilor si a bisericilor, iar multi din cei care-au ramas sunt cei care-au copiat cu casca la examen, au facut posibil ca un instalator sa-ti ceara 800 de lei sa-ti schimbe o teava la baie, sau ca un constructor sa-ti explice ca in 4m de gard intra 200 m de scandura, ca materialu-i scump, iar el nu te-a furat, ca mancarea ieftina trebuie sa fie automat proasta si din acest punct de vedere nu ai voie sa comentezi, ca Cristi Tanase este fotbalist, Radu Banciu formator de caractere si Ruby cantareata. Si prostitutia-i tot ilegala. Pffff !
In ultimii 15 ani, coeficientul geniilor din Romania a scazut de la 2,3% la 0,4%. Ocupam o pozitie fruntasa in Europa, iar acum ne batem cu Anglia la “asa nu”, singura diferenta este ca noi nu ne permitem sa angajam oameni din tari mai defavorizate ca a noastra (da, intr-adevar se traieste si mai rau decat in Romania) sa ne curete zapada de pe alee.
Marea mea dilema este: de ce sa stai sa tolerezi tot ceea ce se intampla in jurul tau? De ce sa vezi cum isi arunca ai tai copii viitorul pe fereastra? De ce sa nu te zbati putin sa realizezi ceva daca nu pentru tine macar pentru cei care depind de tine? De ce sa fii atat de egoist si sa nu doresti sa evoluezi? Si tu la randu-ti trebuie sa evoluezi…pentru ca totul evolueaza in jurul tau, tehnologia atinge niste cote inimaginabile,si poate ca acum n-o simti, dar mai incolo vei vedea ca usor, usor, vei fi ori depasit, ori dat la o parte de catre tehnologie. Fitele si farfitzele tale vor fi inlocuite de-un R2D2 care nu se va plange nici de scolioza, nici de zile-n plus de concediu.
M-am saturat de acest cerc vicios: Guvernul care ne ia in deradere -> taxe, controale ridicole si amenzi pe masura – > patroni frustrati si nervosi – > exploatare angajati – > salarii mici – > angajati nemultumiti - > lipsa de chef si simulare de munca sau lene mai pe sleau = resemnare. Cam asta-i traseul catre esec. Sunt multi specialisti care spun ca noi, ca si oameni, daca suntem 100% sanatosi la nastere, ne nastem cu aceeasi capacitate de memorare, iar ceea ce contribuie foarte mult la dezvoltarea intelectului si implicit a caracterului, sunt toate lucrurile aditionale din viata noastra, de la anturaj la educatia primita acasa.
Si-atunci de ce nu suntem in stare sa ne ridicam dracului cururile din culcusul cald in care este clar ca nu ne e bine? De ce nu facem ceva pentru noi ca sa putem emite pretentii mai departe? Sunt gata oricand sa pornesc o revolutie, sa fac valuri, dar nu intr-un pahar cu apa. Sunt gata oricand sa fac ceva atata timp cat majoritatea vor recunoaste ca romanii nu vor face ceva decat obligati sau doar daca au cutitul la os. Ma uit cum muncesc romanii in afara si ma uit cum muncesc aici in tara. Si discrepanta este inimaginabila. Schimbarea trebuie sa vina de undeva, iar mult prea uzuala explicatie cum ca n-ai de ce sa muncesti ca nu esti apreciat are atata putere de penetrare in sufletele noastre cam cata mai are Viorel Lis la varsta asta. Fa ceva ! Du-te unde esti apreciat, vorbeste, propune, schimba, tranteste, enerveaza-te, gasestii solutii, numai FA CEVA ! Si-unde mai pui ca toleranta asta in exces, nici nu prea-i la moda domnle’! Nu-i asa “boyuletz”?
))))
)
