A fost prima oară când am experimentat zborul cu avionul, dar şi ieşirea în spaţiul european. Am avut surpriza plăcută să descopăr o ţară extraordinară, din toate punctele de vedere. Deşi o bucată de rocă răsărită din apele oceanului, Islanda m-a cucerit definitiv, prin peisajele de o frumuseţe sălbatică, (aproape) nealterată de intervenţia omului, prin curățenia deosebită şi prin calitatea oamenilor. Primitori, optimişti, atenţi cu mediul înconjurător, oamenii acelor locuri mi-au rămas în suflet. M-a impresionat modul în care ei ştiu să valorifice la maxim resursele de care dispun, respectul cu care tratează omul, mediul, tradiţiile şi orice lucru în general.
O altă surpriză a fost Reykjavik, capitala, un oraş frumos colorat, cu o varietate de stiluri arhitecturale, mult graffiti (şi nu de proastă calitate), calm şi voie bună. Pot să vă spun că în cele câteva zile cât am stat în Reykjavik nu am auzit nici un claxon (!). La fel de mult mi-a plăcut şi orăşelul Borgarnes, localitate în care s-a desfăşurat cursul de formare; Borgarnes are o populaţie de cca 1700 de locuitori şi este localizat la nord de capitala ţării, la 60 de km.
O nouă surpriză plăcută a fost sociologul Guðrún Pétursdóttir, cea care ne-a îmbogăţit cunoştinţele şi ne-a pus în ipostaze diferite, pe parcursul celor 68 de ore de curs. O persoană cu adevărat impresionantă, director al Institutului Inter Cultural Iceland, cu un CV de excepție, Guðrún ne-a prezentat diverse aspecte ale învăţării prin colaborare, ne-a familiarizat cu metoda CLIM/climmy (învăţarea prin colaborare în grupurile multiculturale), dar şi cu alte metode de învăţare prin cooperare.
La curs au fost prezenţi 22 de profesori, din mai multe ţări: Franţa, Italia, Germania, Cehia, Bulgaria, Ungaria şi România. Întâlnirea colegilor de diverse specialităţi, din ţări diferite a fost una de bun augur; am aflat diverse lucruri despre alte sisteme educaţionale, ne-am împărtăşit (şi comparat) propriile experienţe, ne-am îmbunătățit competenţele lingvistice, am legat noi prietenii.
Una dintre cele mai placute surprize a fost, cum altfel, mancarea :D
Micul dejun a fost unul clasic, tip bufet, ca la orice hotel; cel mai mult mi-au placut iaurtul, dens, cremos, gustos si painicile cu seminte, pe care ni le aduceau calde!
Pranzul era destul de simplu, constand in diverse combinatii de paste, sau orez, salate si cateva tipuri de sosuri.
Cina era un adevarat festin: primul fel consta intr-o supa sau salata, felul doi era obligatoriu cu carne sau peste si garnitura (tot timpul alta) si desert (homemade).
Pe masa aveam tot timpul unt, la discretie.
Ce sa mai zic, bucatarul era un filipinez, pe care tare l-as fi inghesuit in valiza, sa-mi gateasca si acasa :)) Oricum, foarte priceput.
Va atasez si cateva fotografii, cu imagini din Islanda, dar si ca sa vedeti ce am mancat eu pe acolo... Si nu m-am ingrasat, sa stiti, am revenit in tara chiar cu aproape 1 kilogram mai putin...
Participarea mea la curs a fost posibilă cu ajutorul finanţării oferite de Comisia Europeană prin intermediul programului Erasmus +
Acest material este o opinie personală şi nu reprezintă, în mod necesar, poziția
oficială a Uniunii Europene.
))
)
