Este de departe cel mai frumos loc pe care l-am vazut vreodata.Parerea mea poate parea subiectiva avand in vedere ca sunt nascuta pe aceste meleaguri ,sau poate frumoasa poveste de iubire m-a facut sa privesc cu alti ochi acest loc.
Dupa ce am parasit soseaua nationala,drumul a devenit un adevarat cosmar,nimic nou de altfel pe drumurile romanesti,mare pacat insa ca astfel de neplaceri ne tin departe de unele locuri atat de frumoase.
Odata ajunsi pe Valea Ierii,urcand pe firul apei,zona isi descopera incet incet splendoarea.Gospodarii frumoase tocmai prin simplitatea lor,asezate langa apa cristalina.Verde muuuuuuuuuuult verde,padure,aer curat.Simteam ca am facut alegerea perfecta pentru evadarea din lumea civilizata,dar atat de lipsita de liniste si frumos.Lasasem totul in urma,griji,stres si foarte multa oboseala si ma bucuram de tot ce era in jur.
Bucuria a fost si mai mare,odata ce am ajuns la destinatie.Chiar de la intrare,pasind pe frumoasa poarta sculptata in lemn,aveai senzatia ca esti bine primit.De altfel pe toata durata sederii noastre am simtit ospitalitatea calda dar discreta a gazdelor noastre.
Totul era in stilul ardeleanului gospodar,care isi tine gospodaria ingrijita pentru a-si intampina cu drag oaspetii.
Am fost cazati intr-o casuta mica si cocheta,din care parca asteptam sa apara cei sapte pitici,dar cu tot confortul pentru a satisface nevoile noastre de oameni moderni.O scara interioara urca in podul cochet cu doua paturi cu lenjerie mirosind a levantica,un loc tocmai potrivit pentru a ne face siesta,un somn linistitor,napadit de amintiri din copilaria traita in casa bunicii mele.
Seara,pe marginea aleilor pietruite,se aprindeau torte care luminau feeric in noapte,dandu-ti acea senzatie de bine.
Noaptea a fost binecuvantata de o ploaie linistita de vara,se auzea atat de frumos cazand pe acoperisurile imbracate cu iarba(ceva atat de inedit)parca era acompaniata de melodia lui Chris Spheeris.
Dimineata totul stralucea spalat si racorit de ploaie sub soarele care alinta frumusete de peisaj.
Si dupa ce ne-am incantat privirile si ne-am umplut fiinta de frumos,sa va spun cum sta treaba si din punct de vedere culinar.
A fost un adevarat festin culinar,nu neaparat prin bogatia meniului,desi acesta era foarte variat,cat prin prospetime si savoarea aromelor.De la painea calda la branzeturi si legume,totul era proaspat pregatit si atat de bun incat parca mi-ar fi ghicit gusturile(macar ca sunt o mofturoasa).Pacat ca nu m-am gandit sa fac poze bucatelor cu care ne-au incantat.
In cateva cuvinte,absolut totul a fost in armonie si a raspuns asteptarilor mele.Un colt de rai din care te desprinzi cu greu,dar datoria ne-a rechemat in stresanta lume civilizata.
Sunt convinsa ca imaginile vor spune mult mai mult decat ceea ce am trait sau am reusit eu sa redau in cuvinte.
)
