Deprecated: Non-static method EWCMS_User::getUrl() should not be called statically in /var/www/bucatarasdev.freshlemon.ro/public/__old__/includes/libraries/smarty/plugins/modifier.static_call.php on line 28
Comentarii (50)
Cu care Gaby nu eşti tu de acord, cu dormitul în iarbă ori cu călcatul ierbii
Neaţa!
Era si un film candva "Iarba verde de acasa"
Si eu visez la un colt de gradina sa ies din betoanele astea
Era şi o melodie, Meri. Te cred, înţeleg ce înseamnă betoane, le simt de fiecare dată când merg la oraş.
Zi minunată să ai la casa ta!
Neata Padre!!! Eu am fost dintotdeauna fata de la oras, cind eram mica eram un copil tare plapind,mofturos si care nu minca mai nimic. Bunica ma ducea la tzara in Oltenia si nu putea sa stea cu mine acolo decit citeva zile pt ca ma umpleam toata de bube, faceam o urticarie tare urita. Cind mergeam la Moldova, la cealalta tzara, nu aveam nimic si stateam in cite-o vacanta. Bateam ulita satului si ma scaldam in girla care trecea prin marginea satului, si ma invatat bunica sa tes la razboi, sa pun la uscat pe sfoara frunze de tutun,sa simt mirosurile fructelor, a animalelor.....dar de fiecare data ramineam fata de la oras. De citiva ani in coace duc dorul acelor lucruri din copilarie si simt cum anii trec si cum pamintul si iarba verde de acasa ma cheama....
Ai povestit frumos, Simona. 
Sunt convins că cele relatate, fiind încă la fel de vii, au rămas în suflet şi aduc mereu dorinţa de a retrăi acele clipe. Eu am spus, în blog şi în comentarii, nicăieri nu e ca acasă. Şi dacă acasă există şi mult verde, cu atât mai bine.
Zi minunată să ai!
Am inteles f bine mesajul tau parinte. Eu am vrut doar sa relatez ca omul, chiar si cel crrescut la oras, mai devreme sau mai tirziu tinde sa traga spre "pamint", s-au iarba verde de acasa cum zici tu....Pt ca odata ce ai simtit cu adevarat acele locuri, mai devreme sau mai tirziu vei dori sa te intorci "acasa". Din pamint ne nastem in pamint ne ducem.... Dupa ce am realizat tot ce mi-am propus la 20 ani,as lasa in urma casa, masina, slujba, oameni....mi-as lua familia si m-as duce acolo unde as gasi "iarba verde de acasa".
Frumos articolul , ma apuca melancolia , am retrait copilaria ...10 ani cat am locuit in satucul natal sunt cei mai frumosi ani din viata mea ...mereu ma intorc la acele amintiri si acolo ma simt tare bine ...
Simona,adica noi astia de la oras,daca n-avem iarba verde acasa,imprumutam de la cei care au,spre exemplu ne putem muta la Padre 
))))))))))
Am înţeles, Simoa. De aia am zis şi eu că poate, la un moment dat, va veni o clipă în care veţi avea şi aşa ceva, viitorul nu-l ştim, doar lucrăm la el.
Cred, Delia. Eu îmi aduc aminte zi de zi. Şi chiar dacă uneori e foarte mult de muncă, nu dau înapoi, parcă ceea ce fac desăvârşeşte ce gândesc.
Da cum să nu Dia, vă primesc, doar câteva sape să mai fac rost, ca să vedeţi cum e)
Dar ce Padre,iarba se sapa acuma? ))))))
Bine Dia, vă iau greble. Ba nu, coase întâi
Tulaaaaaaaai Doamne,io vin la relaxare)))))))))
Aaaa, păi dar cisitul şi greblatul e relaxare, Die, la birou e munca, îţi zic eu 
Lasa lasa nu ma aburi ))))))
Eu Dia, mă declar nevinovat, să ştii.
D'apoi cum altfel,doar stiam asta ))))))))
Nimic nu se compara cu mirosul verdetii, cand stai putin intins pe iarba, privesti spre cer..Deja visez
Aşa este, Rocsi. Şi mai mult, mirosul de iarbă cosită este minunat, este inegalabil.
Seară bună la casa ta!
Iar am ramas ultima! Padre duminica am fost la Lehliu, la casa socrului meu care acum e bolnav si s-a mutat el la betoane si sotul meu la „iarba verde de acasa”. Desi am invocat motivul ca eu stau sa am grija de Alex, sa stii ca am avut oarece remuscari ca l-am lasat singur acolo. Oricum nu pot sa stau prea mult acolo,ca mai am si ceva de lucru si doi motani de care trebuie sa ma ingrijesc. A fost o vreme cand ma duceam foarte des si-mi placea si munca in gradina dar nu poti face intotdeauna ce-ti place! Mi-am propus sa ma duc din cand in cand sa-l ajut. Eu sunt „FATA DE ORAS” dar n-am stat totdeauna la betoane. Am stat la curte, dar era tare mica. Oricum, puteam sa-mi fac lectiile in curte sub bolta de vie si mai tarziu, sa citesc sau sa crosetez la aer. Mie chiar imi place la curte! Poate odata, peste niste ani, o sa ma intorc acolo. Iti mai zic odata noapte buna! 
Îmi pare rău să aud că socrul tău este bolnav, Mariana. Se pare că vârsta, la un moment dat, îţi spune cuvântul dincolo de voinţa noastră.
Altfel, mă bucur pentru faptul că ştii ce înseamnă viaţa şa curte, că ai simţit şi ştii ce înseamnă munca în grădină (poate nu chiar câmp).
Zi bună să fie la casa voastră!
... si daca nu ai si nu ai avut iarba verde de acasa???? ce faci????
Dana, timpul şi voinţa le rezolvă pe toate. Eşti la vârsta la care încă îţi mai poţi dori multe, inclusiv o casă la ţară. Cred că nu ar fi prima dată când te muţi. Nu e nevoie să pleci sute de km, dar undeva aproape de oraş se găsesc locuri. Măcar speranţa asta o poţi avea, poţi lupta pentru ea dacă doreşti.
Mulţumesc pentru comentariu şi trecerea prin pagina mea!
ULTIMELE COMENTARII
)La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi
TOP
utilizatori
4582 puncte
3258 puncte
2169 puncte
1347 puncte
1300 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
hello@bucataras.ro
