Diverse

Adinuta,  am cateodata senzatia ca ajung la capatul rabdarilor, ca orice as face nu e bine si ca nici mama cartilor nu ma mai ajuta.

Da, realitatea este diferita, in sensul ca nu te poti tine de litera cartii si nici chiar de ceea ce iti dicteaza inima, atunci cand in viata de zi cu zi sunt fel si fel de probleme, atunci cand intervine oboseala si stresul. S-apoi nu toate tacticile de disciplinare/educare functioneaza la fel pe mai multi copii. Ma refer aici strict la copiii mei.

1 Lui Robert nu-i place sa fie laudat, se rusineaza si se inhiba. Nu trebuie sa spun "bravo" sau sa aplaud...trebuie sa gasesc o alta formulare...Pentru Amira...cat mai multe aplauze, cu cat mai zgomotoase, cu atat e fericirea mai mare.

2. Daca trebuie sa facem ordine...pe Robert trebuie sa-l rog, eventual sa i-o cer pe un ton f ferm. In schimb Amira fuge mancand pamantul. Dar daca ma vede pe mine ca ma apuc de strans, mine si sa ma "agiute"

Fiecare tactica citita in carti, trebuie adaptata, mereu trebuie sa inventezi cate ceva si sa faci fata imprevizibilului.

Vaai fetelor ce discutie interesanta aveti. Voi acum va plangeti cand aveti copii mici, dar ia sa vedeti cand o sa ajunga la 13 ani (ca fimiu). Atunci chiar n-o sa va mai intelegeti cu ei. Cand or sa inceapa hormonii sa le tropaie si or sa-si formeze personalitatea, o sa aveti nevoie de nervi de otel. Si o palmuta la fund n-o sa mai puteti da ( fimiu are 1,70 m deja).

Adevarul e ca e foarte bine sa citesti carti de psihologie a copilului, dar, ca la orice e legat de oameni, nimic nu e batut in cuie. Eu zic sa fiti mereu cu inima deschisa si sa va ganditi mereu cum va simteati voi cand aveati varsta copiilor vostri (daca va mai amintiti ). Si sa le spuneti mereu cat de mult ii iubiti.

fetelooooooooooor, fetelorrr cred ca miha si gaby dupa cum va vad pe voi sunt convinsa ca aveti niste copii minunati, eu ma refer la altceva, nu stiu daca vb aceeasi limba miha sau daca cunosti macar cat de putin fenomenul la care ma refer eu, caci in rest trebuie normal sa fii foarte incuiat sa te deranjeze copii chiar si daca mai striga sau fac crize(fac cam toti) mai ales daca esti femeie(instinctiv deja simti, intelegi esti mai intelegatoare ca un barbat care nu are copii), adevarul ca cel putin aici in NL in ziua de azi este destul de dificil sa-ti educi copilul asa cum vrei tu in totalitate fara sa il inchizi fata de ceilalti, pai numai unii copii care sunt imbracati(frumos dar simplu de la magazine de buget cum mi se pare cel putin normal ca nu lucrezi ca sa-ti investesti banii in textil pt un copil de 5 ani) fara firme si fite deja la scoala sunt in afara cercurilor sau mai stiu eu ce sunt sigura ca asa e cam peste tot acum, au pretentii mari, nerealiste (in cele mai multe cazuri) , au de toate copii astia si ce nu le trebuie, asta e....aici cel putin....hmmmm sa stii miha ca eu ma gandesc cu groaza...ce ma asteapta.

Acest mesaj a fost modificat de rivka
Ultima editare: 26.04.2010 20:02:24

Miha, Gaby, Pusik mea - aveti dreptate

Rivka, Ela - aveti dreptate

Brindusa - ah, nu-mi zice, ca fi-mea face 12 ani anul asta ... 

Adinuta - e foarte bine ca citesti, insa o sa vezi ca vei face, dupa cum zice si Brindusa, apel la memorie. Sa incerci sa-ti aduci aminte cum au procedat ai tai cu tine si, mai ales, cum ai reactionat tu ...

Gaby, e normal ca la Cezar sa reactioneze copiii. Pe tine te au toata ziua in preajma, ii cicalesti destul, ti-au invatat punctele slabe ... Asa pateste si Irina. Uneori, desi ii cearta pe bune dreptate si cu foc, p-astia ii pufneshte risul ... Cind eu ridic tonul la ei, inlemnesc.

Asa eram si noi. Mama, invatatoare fiind, venea acasa la prinz ... Era mai tot timpul linga mine, observatiile pe care mi le facea intrasera in rutina. Nu ma mai impresionau foarte tare. Tata pleca dimineata, venea seara. La el nu prea indrazneam sa misc in front. Cind zicea ceva, asa raminea. De la el n-am luat nici o palma, de la mama o gramada ... Motive? O multime ... de la boacane la scrisul urit . Daca ma uit inapoi, cred ca mi-au prins bine ...

Eu am o teorie ... Cea cu etapele vietii. Trebuie sa le luam ca atare, sa le acceptam. Tavalitul pe jos si urlatul in gura mare in magazin fac parte din etapa copilariei ... 

Durerea cea mai mare pentru un copil este atunci cind parintii nu au timp de el. Acest lucru poate naste tot felul de lucruri care mai tirziu pot fi foarte suparatoare. 

Daca esti linga el, iti simte afectiunea, protectia, sentimentele, este greu sa nu creasca asa cum vrei. Iar tu, ca parinte, este obligatoriu sa-i accepti si sa-i intelegi "nebuniile" in fiecare etapa a vietii lui ...

Acest mesaj a fost modificat de Bucataras
Ultima editare: 26.04.2010 20:46:30

Reprezentatia Ioanei de simbata:

Tare e ca scritziie pedala pianinei :))

Acest mesaj a fost modificat de Bucataras
Ultima editare: 26.04.2010 21:07:08

Bucataras a spus:

Reprezentatia Ioanei de simbata: Tare e ca scritziie pedala pianinei :))

felicitari inca odata Ioanei.

si noi am avut reprezentatie:

Hahahaha, ce tare e a micaaaaa.... 

Acelasi personaj (dreapta), care cu o zi inainte cinta la pian Preludiul de Bach 

 

felicitari pt copii, sunt minunati.

felicitari ioanei, ;)

gaby copii tai vb/inteleg olandeza??????

rivka a spus:

felicitari pt copii, sunt minunati. felicitari ioanei, ;) gaby copii tai vb/inteleg olandeza??????

nu

maimutoiul din imagine dansa si ei il imitau

Acest mesaj a fost modificat de gaby_d
Ultima editare: 27.04.2010 15:35:41

sefu' ,am ascultat-o pe Ioana cantand cu Vlad,.'m-a uns la inima, minunata!

Acest mesaj a fost modificat de gaby_d
Ultima editare: 27.04.2010 14:14:40

  Felicitari pentru ambele reprezentatii ale Ianei, Gusti. M-au luat emotiile. Si foarte la obiect comentariul. Cat ma regasesc in el!

 

Bucataras a spus:

Acelasi personaj (dreapta), care cu o zi inainte cinta la pian Preludiul de Bach   

ai o fetita de nota 20

Bucataras a spus:

Acelasi personaj (dreapta), care cu o zi inainte cinta la pian Preludiul de Bach   

.

Acest mesaj a fost modificat de ela
Ultima editare: 27.04.2010 17:33:51