Diverse

Dana, sper doar ca aceasta discutie sa fie tratata si inteleasa ca o discutie amicala. 

miha a spus:

Dana, sper doar ca aceasta discutie sa fie tratata si inteleasa ca o discutie amicala. 

devii prea serioasa,esti bolnava?)))

miha!de asta scriem aici, suntem prietene si discutam(ca ti-as baga eu,tie,mainile in par,e partea a doua)))))

gaby_d a spus:

devii prea serioasa,esti bolnava? ))) miha!de asta scriem aici, suntem prietene si discutam (ca ti-as baga eu,tie,mainile in par,e partea a doua )))))

Nu-s bolnava, doar ca am impresia ca mi se da drepate ca sunt cea mai desteapta si cea mai perfecta mama.

Daca vrei sa-ti bagi mainile in parul meu ia si o foarfeca, macar imi schimb si look-ul.

miha a spus:

Dana, sper doar ca aceasta discutie sa fie tratata si inteleasa ca o discutie amicala. 

eu una asa am trata-o, cum zice si gabi, suntem prietene si ne mai descarcam si noi una la alta.... si sincer ma bucur tare mult ca am ajuns aici si ca v-am cunoscut pe toate, eu una simt ca am foarte multe de invatat de la fiecare in parte...acu ca ma invata pe mine gabi sa fac prostii e partea a 2 a gaby, poate vi si la mine cu foarfeca ca am nevoie sa sti

miha a spus:

E cam greu Ina sa-ti dai cu parerea la astfel de subiect, fara a nu jigni mai mult sau mai putin pe unul sau altul.

Departe de mine gandul de a jigni pe cineva, aici.  In plus, cine se stie "curat", nu are de ce se simti jignit. Nu mi-am dat cu parerea, mi-am exprimat-o, e o diferenta...

Ina a spus:

Departe de mine gandul de a jigni pe cineva, aici.  In plus, cine se stie "curat", nu are de ce se simti jignit. Nu mi-am dat cu parerea, mi-am exprimat-o, e o diferenta...

Nu e acelasi lucru? O data ce-ti dai  o parere, inseamna ca o exprimi, inseamna ca iti apartine si ti-o asumi. Hai, ca ai inteles tu ce-am vrut sa spun, nu ne legam acum de jocurile de cuvinte.

miha nu m-am legat de copiii tai ca sunt prost crescuti,de unde ai dedus asta,nu stiu...nu spun de copii ca sunt prost-crescuti,ci doar ca cei din ziua de azi au o personalitate foarte puternica si nu poti sa faci cu ei ce faceau parintii nostri pe vremuri,cand noi nu indrazneam sa ridicam ochii din pamant in fata lor,dar sa ii mai si contrazicem caci o luam repede pe spinare.Sa stii ca si daca nu am copii stiu cu ce se ,,mananca meseria de mama'',am avut grija de destui copii pana acum.si nu spun niciodata ca daca ar fi nu stiu care copil al meu vai ce i-as face sa-l pun la punct pt ca imi sunt dragi copii si vad cum amandoi nepotii m-i se urca in cap si ma inebunesc,dar nu ii pun la punct pt ca am invatat de la mama mea ca un copil este tot ce ai mai drag si mai scump pe lume si orice ar face,tot copilul tau ramane sper ca m-ai inteles,miha.Si mai spun ca parintii de azi sunt prea preocupati de grija zilei de maine si se streseaza cum sa aiba ce le pune pe masa,si sunt prea obositi sa mai aiba timp si pt ei,nu sa le de-a educatie,ci macar sa stea putin cu ei,

Acest mesaj a fost modificat de ela
Ultima editare: 26.04.2010 14:56:29

Uite de asta imi exprimam speranta ca aceasta discuie sa fie considerata amicala...

Ela...de la ce te-ai luat? Unde am scris eu ca ai zis tu de copiii mei ca-s prost crescuti?

Era o discutie despre copii, mame, parinti, educatie in general...N-am vrut sa scot in evidenta faptul ca-s cea mai desteapta si perfecta mama, ca nu-s. As vrea sa fiu, dar nu-s. Nici n-am vut sa spun despre altele ca nu-s in vreun fel sau altul.

Ma retrag mai bine, ca polemicile nu-s de mine.

miha a spus:

Rivka, reactia mamelor despre care spui mi se pare absolut fireasca. Pentru ca nu cred ca exista mama care sa vrea sa-si creasca prost un copil, sa-i placa sa-l vada tipand sau facand crize de personalitate in public sub privirile oripilate ale trecatorilor. Fiecare mama isi creste puiul asa cum considera ea ca este mai bine. Dar oricat de bine documentata ai fi, oricat de multe ti-ai impune sau ai impune copilului la un moment dat faci si greseli. Greseli mai mult sau mai putin normale, dar care copilul le exploateza din plin. Crede-ma ca inca de cand am ramas insarcinata cu Robert am citit cam tot ce se putea citi in materie de psihologia copilului si mi-am impus sa nu fac cu copiii mei greselile pe care le-au facut ai mei cu noi. Stii vb aia...viata bate filmul...Eiii...Robert m-a batut la fund cu toate cartile mele de psihologie. Desi e un copil cuminte, cu care ma pot intelege, are uneori momente cand efectiv ma dau de ceasul mortii cu el si lui nici ca-i pasa. Are momente cand tipa ( zbiara e un cuvand cam dur pentru un copil, parerea mea ) de zici ca-i apucat, alearga ca un bezmetic sau il apuca un plans jalnic ca vrea ceva, nu mai tarziu, nu mai incolo, ci ACUM. Si toate din cauza mea pentru ca sunt distrasa sau preocupata de alte griji, pentru ca sunt obosita sau nervoasa, sau... Dar daca in acele momente ma intalnesc cu Danygospodina ( ea mi-e vecina si avem cele mai multe sanse ...cu Ela e mai greu... ) are toate motivele sa spuna ca am un copil prost crescut?   Nu exista copil obraznic sau prost crecut, ci doar parinti obositi, stresati, dezarmati sau nepriceputi. Eu am avut copiii destul de tarziu fata de toti prietenii nostri. I-am vazut pe majoritatea crescand, i-am vazut pe toti trecand prin toate etapele copilariei. Si desi imi erau dragi pana peste poate, in momentele de criza ma zbarceam toata si-mi ziceam in gand: " ai ai ai...ce ti-as face de-ai fi al meu" Si? Am ajuns sa-i am pe ai mei si sa-mi dau seama ca nu prea ai ce face in momentele alea ( doar daca vrei sa faci militarie sau sa-i dai fo doo scatoalce ca sa taca de frica, nu pentru ca n-ar mai avea nimic de zis) si ca din afara e foarte usor sa spui, dar mai greu cand esti in miezul problemei. In ceea ce priveste adresarea catre o alta persoana, asta tine intr-adevar de educatie, dar nu numai. Nu respecti un om doar pentru ca i te adresezi cu "dumneavoastra"  Cat am fost copil acasa la mama am urat faptul ca trebuia sa ma adresez lor parintilor cu "matale/dumneavoastra"  altfel mi-o luam peste gura. Trebuia sa spun "saru-mana" la toate neamurile, inclusiv barbati si la toti vecinii, iar cand mergeam la bunici trebuia sa le pup mana. Asa ca eu nu le-am impus nimic alor mei. Le-am explicat cum e frumos si o fac de cate ori am ocazia, daca vor sa o faca bine, daca nu... Daca vrea sa zica "buna ziua" in loc de "saru-mana" la doamne sau "saru-mana" la domni in loc de buna ziua, sa zica...Bine ca o face... Na, ca m-am intins cat o zi de post, dar cand e vorba de copchii ma intind la vorba de nu ma mai opresti...

miha randurile de la inceput in care imi pomeneai numele,de aici am plecat,imi pare rau ca am deschis subiectul acesta,se pare ca atunci cand nu esti fata in fata cand discuti ceva cu cineva pe care nu il cunosti prea bine,iese altceva decat voiai sa spui,acum il inteleg pe mircea care da cu batul in balta fara sa vrea de multe ori

Acest mesaj a fost modificat de ela
Ultima editare: 26.04.2010 15:10:09

ela a spus:

miha randurile de la inceput in care imi pomeneai numele,de aici am plecat,imi pare rau ca am deschis subiectul acesta,se pare ca atunci cand nu esti fata in fata cand discuti ceva cu cineva pe care nu il cunosti prea bine,iese altceva decat voiai sa spui,acum il inteleg pe mircea care da cu batul in balta fara sa vrea de multe ori

Ela, ce-am spus eu si ce-ai inteles tu...

Era doar un scenariu ipotetic...si daca n-ai observat am pus acolo un maimutoi d-ala care rade, sa-ti dai seama ca e o gluma.

miha a spus:

Nu e acelasi lucru? O data ce-ti dai  o parere, inseamna ca o exprimi, inseamna ca iti apartine si ti-o asumi. Hai, ca ai inteles tu ce-am vrut sa spun, nu ne legam acum de jocurile de cuvinte.

Nu-i acelasi lucru: daca-mi dau cu parerea, inseamna  nu-s sigura de ce spun; daca-mi exprim parerea, deja e ceva de care sunt convinsa... . 

ela a spus:

miha randurile de la inceput in care imi pomeneai numele,de aici am plecat,imi pare rau ca am deschis subiectul acesta,se pare ca atunci cand nu esti fata in fata cand discuti ceva cu cineva pe care nu il cunosti prea bine,iese altceva decat voiai sa spui,acum il inteleg pe mircea care da cu batul in balta fara sa vrea de multe ori

Mie chiar nu mi-a parut rau ca ai deschis subiectul, caci pentru mine este palpitant, incitant, interesant sa aflu si alte pareri in ceea ce priveste copiii, sa aflu si o alta optica, sa ma stradui sa inteleg de ce unii pot si eu nu, sa incerc sa ma corectez sau macar sa incerc. Pentru ca asa cum am mai spus nu sunt mama perfecta, dar as vrea sa fiu.

Imi pare rau ca nu se poate discuta fara ca totul sa fie luat in nume personal... Eu mi-am exprimat o parere, am redat niste crampeie din viata noastra de parinti, nu am incercat nicicum sa-mi impun vreun punct de vedere. Asa cum am mai spus candva...in materie de copiii ma abtin sa dau sfaturi.

Ina a spus:

Nu-i acelasi lucru: daca-mi dau cu parerea, inseamna  nu-s sigura de ce spun; daca-mi exprim parerea, deja e ceva de care sunt convinsa... .  

Bine, fie cum spui tu.

pusikmea a spus:

eu una asa am trata-o, cum zice si gabi, suntem prietene si ne mai descarcam si noi una la alta.... si sincer ma bucur tare mult ca am ajuns aici si ca v-am cunoscut pe toate, eu una simt ca am foarte multe de invatat de la fiecare in parte...acu ca ma invata pe mine gabi sa fac prostii e partea a 2 a gaby, poate vi si la mine cu foarfeca ca am nevoie sa sti

pusik,la parul tau,n-as indraznia lu' miha oricum e scurt asa ca ma descurc

Daca tot v-ati incins aici la discutii despre copii, am si eu o intrebare, mai ales pentru pentru Miha Si spun mai ales pentru ea, ca stiu sigur ca a citit carti de psihologia copilului. Eu nu am copii, cum probabil ati dedus deja, dar sunt pasionata de psihologia copilului si pentru ca sunt si curioasa, mi se par interesante cartile de gen. Vroiam sa te intreb Miha, in ce sens copilul ti-a dat la fund cu ele? (stiu ca a fost o figura de stil) ... adica realitatea este atat de diferita incat nu poti aplica nimic din ce ai citit? ma gandesc ca unele ar putea avea rostul lor si chiar mi-am lamurit niste intrebari citind unele lucruri. De exemplu este una "Povestea unei analize de copil" scrisa de un psiholog care practic descrie cazuri de copii care i-au trecut pragul,anxiosi sau peste masura de timizi si povesteste ce discutii a avut cu ei, cu parintii si treptat ajunge la cauza problemei. Adica sunt multe lucruri care m-au pus pe ganduri si mi-au dat cat de cat o idee in privinta a ce nu ar trebui sa fac... ca asta e mai usor cred, sa stabilesti ce nu... apoi sa faci mereu ce e mai bine, cred ca e mai complicat