Au fost odată doi tineri care se iubeau. După o vreme, el i-a luat un inel şi a cerut-o de soţie. I-a spus: “Am nevoie de tine!” Ea l-a întrebat: “ De ce?” “Pentru că te iubesc!” i-a raspuns el. Şi cei doi s-au căsătorit. Şi erau foarte fericiţi. Dar în curând au început să se auda picioruşe în casă. Astfel, odată cu venirea copiilor, au început să se rărească florile, cadourile, declaraţiile de dragoste şi toate momentele intime. Copiii creşteau, şi odată cu ei creşteau şi problemele. A urmat şcoala, tinereţea, căsătoria. Şi încet, încet, copiii au plecat din casa parintească. Cei doi îmbătrâneau, iar distanţa şi răceala dintre ei erau tot mai mari. Acum erau o bătrânică şi un bătrânel, singuri. După un timp, bătrânica s-a îmbolnavit şi a ajuns la spital. Doctorii i-au spus că n-are nici o şansă. Atunci bătrânelul s-a dus şi s-a rugat. Apoi a venit la ea la spital, a intrat în salon, s-a apropiat de patul ei, a luat-o de mână şi i-a spus: “Tu nu ai sa mori.” Ea l-a întrebat : “De ce?” “Pentru că te iubesc!” i-a răspuns bătrânelul. Si bătrânica s-a vindecat, a venit acasă şi cei doi au trait apoi ani frumoşi şi fericiţi împreună. Da, dragii mei, aceasta este iubirea, iubirea care vindecă, iubirea care face minuni. Chiar dacă o rostim şi o trăim în diferite feluri, nu uitaţi un lucru: Iubirea vine de la Dumnezeu.